Articole în Jurnalul Național

Dupa „reabilitarea” ultimului lider al partidului comunist din ilegalitate de catre Ceausescu in 1968, oamenii au inteles ca, in mod criminal, fusese ucis din porunca lui Dej, care pizmuia superioritatea de intelectual doctrinar a lui Foris. Numeroasele rapoarte si scrisori compuse de Foris in anii cand a condus PCdR nu evidentiaza ca autorul lor avea […]

Unul dintre mecanismele pe care s-a construit puterea absoluta a fost controlul exercitat asupra tuturor si asupra fiecaruia in parte prin critica si autocritica. Din informatiile provenite prin asemenea perfide convorbiri erau apoi identificate carentele situatiilor si personajelor in discutie. Pana la capatul vietii, Stalin va asmuti in felul acesta pe unul impotriva altuia, pe

„Frumos ne-am ocarat unii pe altii…”, spun martorii ca au fost cuvintele pronuntate de Stalin la primirea ministrului de Externe al Germaniei naziste. La masa care-a urmat, Stalin a toastat pentru Hitler si a propus, cu cinic umor, sa se bea pentru evreul Kaganovici, aflat intre oficialii sovietici. Ribbentrop a onorat grabit invitatia facuta. Kaganovici,

In 1967, din groapa comuna, unde se cautau osemintele lui Stefan Foris („rivalul lui Dej”), au fost scoase ramasitele altor ilegalisti, identificati ca fiind Petre Melinte si Ion Zelea Pargaru. „Dovediti” ca informatori ai Sigurantei, fusesera ucisi (in 1945 sau 1946) in acelasi fel sau asemanator cu Stefan Foris. De „reusita actiunii” raspunsese acelasi personaj

Membrii partidelor comuniste interbelice au vorbit putin despre „tineretea lor revolutionara”. Cei care au facut-o au lasat marturii tulburatoare. Cupluri unite si destramate prin actiuni de partid Dupa ce-au ajuns la putere, fostii membri ai Partidului Comunist din Romania si-au prezentat biografiile anterioare ca istorii alcatuite exclusiv din suferinte si actiuni periculoase impotriva clasei exploatatoare.

„Regulile de conspirativitate ale partidului” gasite in Arhivele Cominternului ne ajuta insa sa intelegem modul de viata si rigorile la care trebuiau sa se supuna acestia in dubla lor calitate – militanti comunisti si agenti in slujba serviciilor sovietice de informatii. Viata in subteranele clandestinitatii Pe tot parcursul existentei sale, Cominternul (1919-1943) a patronat, finantat

Vladimir Tismaneanu a absolvit Facultatea de Sociologie din Bucuresti. Emigrat din 1981 in Statele Unite ale Americii este unul dintre romanii de exceptie care au reusit o prestigioasa cariera stiintifica. VIS AMERICAN. Vladimir Tismaneanu are succes in viata universitara si in mediile stiintifice din SUA Jurnalul National: Stimate domnule Vladimir Tismaneanu, dupa cartile lui Ghita

TATA SI FIU De cand raportor al legislativului de la Strassbourg pentru Romania este socialistul francez Pierre Moscovici, se aminteste tot mai des numele tatalui sau, psihosociologul Serge Moscovici. „Cronica anilor risipiti” – memoriile lui Serge Moscovici despre copilaria si adolescenta petrecute in Romania Serge Moscovici s-a nascut in 1925, la Braila. Eliminat din liceu,

Ancheta sotiei „tradatorului” Vasile Luca Dupa razboiul civil din Spania, Elisabeta Luca a trait o vreme in Uniunea Sovietica. A practicat in viata ei numeroase meserii, de la femeie de serviciu la informatoare NKVD. Dupa arestarea sotului sau, Vasile Luca (1952), numele ei a fost sters din viata publica romaneasca. „SEFUL”. In Spania, Elisabeta Luca

Viata Elisabetei Luca, prezentata dupa declaratiile sale din ancheta Securitatii in 1952-1954, este o poveste SPRIJIN PENTRU REPUBLICA. Maurice Thorez, alaturi de alti militanti de stanga francezi, participa la o demonstratie de sustinere a taberei republicane din razboiul civil spaniol Romanul unei vieti de ilegalista comunista Viata Elisabetei Luca, prezentata dupa declaratiile sale din ancheta