Articole în Jurnalul Național

Detaliile care particularizeaza biografiile sunt locurile si anii de detentie, profesia (prezentata conform uneia dintre reprezentarile „omului nou”) si functia de partid de dupa 1944. Atributiile fiecaruia sunt corelate, in acest ultim caz, cu aspiratiile multimii: Vasile Luca este, bunaoara, comunistul caruia taranii ii datoreaza improprietarirea; Lucretiu Patrascanu este „justitiarul” aflat in slujba poporului; Ana […]

Ce stie femeia?/ Ea sa stearga sticla lampii, sa alinieze clondirile pe corlata,/ Sa fie toate drepte, asa sa tragi cu ata,/ Sa te traga, sa-ti puie ventuzele si sa nu-ti iasa din vorba,/ Ca ce stie ea?” Versurile poetului Marin Sorescu se vor a fi reflectiile unui oltean despre „zapezile de altadata” ale vremurilor

PRIVILEGIATII REGIMULUI Constienti de serviciile aduse regimului de artisti, liderii comunisti i-au tratat la modul privilegiat. Legea nationalizarii i-a afectat si pe unii artisti, care, dupa ce s-au pomenit cu bunurile confiscate, s-au adresat direct lui Dej. Paul Sfetcu, fostul sef de cabinet al liderului comunist, povesteste in amintirile sale doua dintre audientele pe aceasta

MADE IN URSS In 1995, pe parcursul unui lung interviu cu Alexandru Barladeanu, care a detinut insemnate functii in economia romaneasca, am discutat si despre nationalizare. In 1948, Alexandru Barladeanu era secretar general in Ministerul Economiei Nationale. Fusese inainte de razboi asistent universitar la catedra de economie politica a Universitatii din Iasi. Ramas in Basarabia

Lui Stalin ii placea sa povesteasca el insusi apropiatilor sai anecdote cu Stalin. Printre preferatele sale era si aceasta: „Intr-o zi, Stalin si-a ratacit una din pipele sale. Dupa ce seara se plansese tovarasilor sai de disparitia ei, a doua zi le-a declarat bucuros ca o gasise cazuta dupa o canapea. «Imposibil, tovarase Stalin, i-a

Adresandu-se printr-un memoriu procurorului general al URSS din acea vreme, pastrat in arhivele speciale, actrita Tatiana Okunevskaia descrie cum tocmai ministrul de Interne Abakumov o anchetase. „Racnea la mine, scrie ea, cum ca sunt o femeie depravata, ca organizam orgii, dansam despuiata pe masa, cum ca pe pantecele meu gol se jucau carti – ti

In scrisoarea adresata nevestei sale inainte de executie, Antonescu regreta ca „imprejurarile si oamenii nu ne-au ingaduit sa facem binele pe care impreuna am dorit cu atata pasiune sa-l facem tarii noastre”. „Scoborand in mormant, eu azi si tu maine, ne vom inalta, sunt sigur” – o alina el in spiritul mesianismului care i-a dominat

In 1961, Dej povestea astfel in Biroul Politic discutia cu Visinski din toamna lui 1945, care a condus in final la semnalul verde dat de Stalin in epurarea ei: „Ma ia deoparte Visinski si zice: «Tovarase Dej… cum te ajuta pe dumneata Ana Pauker?». Am spus: «Vedeti si dvs. cum ma ajuta, si daca ar

STALINUL ROMANIEI Cultul personalitatii lui Ceausescu, inspirat din practicile staliniste si maoiste, este una dintre cele mai cunoscute variante ale ideologiei comuniste nationaliste. Comunismul a fost proiectat ca o societate de atei. In sens psihosociologic insa, nevoia de credinta este o constanta a constructiei psihicului uman. Curand dupa detinerea puterii depline, Mao si Stalin au

Fara cunostinte de fizica, Beria (care studiase arhitectura la Bucuresti!) dirija proiectul bombei atomice prin teroare. „Medalii sau inchisoare”; „Daca dezinformati, va bag la racoare” – erau sloganuri favorite in „sedintele de lucru” cu savantii. De altfel, in lagare s-au facut laboratoare speciale pentru experti, descrise de Soljenitan in „Primul cerc”. La observatia unui om