Articole în Jurnalul Național

Marx si adeptii lui reflectasera prea putin la tipul de stat pe care urmau sa-l creeze dupa cucerirea puterii. Probleme precum armonizarea relatiilor in „statul democratiei socialiste”, bunaoara, erau lasate in seama viitorului. Un nou imperiu. Tranzitia dura de la capitalism la socialism De la teoriile lui Marx si Engels – care, precizam inca o […]

O amintire staruitoare din experienta mea de viata se plaseaza in 1987 si provine dintr-o excursie in URSS, al carei itinerar includea si Moscova. In programul turistic, anuntat ca obligatoriu grupului de romani, se afla si vizita la mausoleul lui Lenin. Mumia lui I.V. Lenin, simbol al comunismului. Noul „tar rosu” al Rusiei Sovietice In

Cu urna la psihiatru – Un doctor analizeaza mizele electorale Dan Gogleaza (nascut in 1951, in Vrancea) este absolvent al Sectiei Psihologie-Sociologie (1976) si doctor in psihologie al universitatii iesene. Timp de zece ani a lucrat ca psiholog clinician la Focsani. Dupa care, folosindu-se de o calatorie turistica, a cerut azil politic in Germania (1986).

In Rusia, la inceputul secolului XX apare o noua „profesie”: aceea de revolutionar. Acesti „profesionisti” ai revolutiei sunt decisi sa schimbe lumea pe cale violenta. In curand acest model va ajunge in Romania. Inca de la sfarsitul primului razboi mondial apar si aici revolutionari de profesie. Printre ei, nume care vor marca istoria comunismului romanesc:

In vremea cand se infiinta Partidul Comunist din Romania, unul dintre oamenii cei mai puternici ai lumii si totodata un model incontestabil pentru prototipul revolutionarului de profesie – la care urmau sa aspire cominternistii din lumea intreaga – era Felix Dzerjinski. Cavalerul revolutiei In decembrie 1917 fusese creata CEKA, politia secreta a noului regim sovietic.

Pana la finele celui de-al doilea razboi mondial, temele predilecte ale literaturii sovietice au fost razboiul civil, industrializarea si colectivizarea. Literaturii, devenita mijlocul propagandistic cu cele mai bogate resurse de formare a reprezentarilor sociale dorite, liderii bolsevici i-au atribuit roluri si preocupari speciale. Daca temele industrializarii si colectivizarii presupuneau viziuni clare, in consonanta cu documentele

Vreme de aproape 50 de ani, din relatiile prezentate drept „fratesti” intre poporul sovietic si cel roman, nu a facut parte tema tezaurului romanesc dus spre pastrare la Moscova, in 1916. Nici liderii comunisti romani nu stiau prea multe despre soarta tezaurului „pierdut” in primul razboi mondial. Alexandru Barladeanu, care primise in 1965 de la