Articole în Adevărul

Demnitarii din generaţia a doua au povestit şi savuroase momente din viaţa lui Ceauşescu – tocmeli de precupeţ în pieţe străine sau reacţia ce-a avut-o la un spectacol italian mai decoltat. Îi cunoşteau şi slăbiciunea „răguşelii” tratate de doctori fără folos. Ca şi efortul lecţiilor de dicţie. O formidabilă impresia făcuse Ceauşescu, la început, şi […]

Cu patru clase primare la activ, Ceauşescu s-a întreţinut în anii puterii cu personalităţi mondiale. Şi le-a făcut impresie pozitivă. După mărturia apropiaţilor, mai tinerii demnitari s-au întrecut să-i servească în operaţia de modelare culturală. „… Noi dăm o mare atenţie şi avem o mare încredere în viziunea politică şi în talentul pe care dv.

Ceauşescu a povestit cu sinceritate, în toamna lui 1965, discuţiile conflictuale purtate la Moscova. Delegaţii ceruseră restituirea celor 93 000 tone de aur confiscate de bolşevici. Dar sovieticii pretindeau că românii le sunt datori. În 4- 11 septembrie 1965, Nicolae Ceauşescu a făcut prima sa vizită la Moscova în calitate de nou lider al României.

CONFLICTE. În secolul XVI pe teritoriul Transilvaniei exercită o puternică influenţă reformaţii. Tensiunile religioase devin extreme. Istoria politică a Evului Mediu în Europa este dominată de instituţiile şi credinţele religioase. În acest sens, pastorul german Luther a exercitat, în timp, o influenţă mai mare şi a amprentat istoria mai profund decât oricare dintre regii şi

TRANSILVANIA „Biserica ţiganilor a fost clădită din slănină şi aşezată în calea câinilor”, ziceau românii despre ţigani. Saşii transilvăneni au răspândit zicala românească. Recensămintele post-comuniste n-au făcut lumină asupra numărului cetăţenilor români de etnie rromă. Undeva între 700 de mii şi trei milioane de persoane, apreciază diverse surse minoritatea care şi-a extins caracteristicile asupra reprezentării

ILUMINISM Reformele „despoţilor luminaţi” Maria Tereza şi Iosif al II-lea au fost de mare impact asupra creştinilor ardeleni. Un paradox al culturii române sunt interpretările asupra Şcolii Ardelene. Pe de-o parte, se elogiază meritele grupului de învăţaţi greco-catolici de-a fi fundamentat istoriografia, lingvistica, literatura şi mişcarea de emancipare naţională transilvăneană. Pe de altă parte, Biserica

GRECO-CATOLICISM Pentru Vatican, Transilvania a fost un bun teritoriu de contrareformă şi misiune, soldat cu înfiiţarea Bisericii Române Greco-Catolice. În istoriografia actuală nu numai interpretările schismei dintre creştinii români sunt contradictorii. Diferă uneori şi datarea evenimentelor. În centrul polemicilor se află rolul iezuiţilor şi mai ales autencitatea actelor unirii. Contra-ofensiva catolicismului După reformă, catolicismul transilvănean

SFINŢI MĂRTURISITORI Ilie Iorest şi Sava Brancovici au fost canonizaţi ca “sfinţi mărturisitori” pentru apărarea ortodoxismului în Transilvania secolului XVII. În 1955 – în plină beznă comunistă, cum s-ar spune-, s-a făcut canonizarea unor „sfinţi mărturisitori ardeleni”. Întrunit la Alba Iulia, Sindul Bisericii Ordoxe Române a decis ca la 24 aprilie să fie prăznuiţi Sfinţii

PROCESE “Nu lăsa să trăiască vrăjitoare sau femeie ghicitoare” este o propoziţie din Vechiul Testament care a condus la execuţiile multor nevinovate. Prelaţii transilvăneni s-au conformat. Vrăjitoria şi ghicitul erau considerate „erezii” de către Biserica Romei şi pedepsite ca atare. Peste o sută de bule a emis papalitatea în decursul Evului Mediu prin care „erezia”

SCHISMATICI Creştinii ortodocşi au fost tratataţi ca „schismatici” în Transilvania. Elitele catolice ale ţinutului au persecutat credinţa după ritualul Bisericii Bizanţului. “O istorie de sate şi de preoţi e istoria Ardealului românesc”, scria în 1902 Nicolae Iorga. Ea trebuie scrisă de istorici “însă e mai greu de a o scrie decât istoria unui stat”. Acesta